Comentează în 10-12 rânduri, mesajul global al poieziei În limba ta de Grigore Vieru, în raport cu poezia Testament de T. Arghezi: Ca să schimbăm, acum, întâia oară,/Sapa-n condei și brazda-n călimară... 12 p. . formulează mesajul global al poeziei (stări ale eului liric; figuri de stil; motive literare) . raportează mesajul la titlul poeziei; . relaționează mesajul cu poezia Testament; ÎN LIMBA TA În aceeași limbă Toată lumea plînge, În aceeași limbă Rîde un pămînt. Ci doar în limba ta Durerea poţi s-o mîngîi, Iar bucuria S-o preschimbi în cînt. În limba ta Ţi-e dor de mama, Și vinul e mai vin, Și prînzul e mai prînz. Și doar în limba ta Poţi rîde singur, Și doar în limba ta Te poţi opri din plîns. Iar cînd nu poţi Nici plînge și nici rîde, Cînd nu poţi mîngîia Și nici cînta, Cu-al tău pămînt, Cu cerul tău în faţă, Tu taci atuncea Tot în limba ta.

Poemul „În limba ta” de Grigore Vieru transmite un mesaj profund despre valoarea identității naționale și legătura indestructibilă dintre om și limba sa maternă. Eul liric exprimă printr-un ton melancolic, dar și plin de afecțiune, importanța limbii în trăirea emoțiilor fundamentale: plânsul, râsul, dorul, bucuria și liniștea interioară. Poezia este construită pe repetiția expresiei „în limba ta”, evidențiind faptul că doar în limba maternă sentimentele pot fi exprimate autentic.

Titlul poeziei susține acest mesaj, subliniind că limba maternă este un spațiu al apartenenței sufletești și culturale, un loc în care omul se regăsește. Limbajul simplu, dar sugestiv, folosește antiteze („râde-plânge”, „bucurie-durere”) și metafore („vinul e mai vin”, „prânzul e mai prânz”), sugerând că doar prin propria limbă lumea capătă sens.

Această viziune despre forța creatoare a limbii se regăsește și în „Testament” de Tudor Arghezi, unde poetul valorifică limba română ca pe un instrument al creației literare, în care „sapa” (munca fizică) devine „condei” (munca spirituală). Ambele poezii pun accent pe continuitatea valorilor culturale și pe rolul limbii în păstrarea identității naționale. Dacă la Vieru limba este expresia sentimentelor, la Arghezi ea este unealta creației artistice, a moștenirii transmise generațiilor viitoare.